Informaţie de contact  |
ArticoleZiarul "Timpul" (11 mai 2007)Vladimir Filat: „Cetăţenii vor fi principalii mei consilieri”
- Dle Filat, de când a început campania electorală, aţi mai apucat să dormiţi? - Reuşesc să fur cinci-şase ore de somn pe noapte şi mi-e de ajuns. Când am decis să intru în bătălia pentru primăria Chişinău, ştiam că va urma o perioadă infernală, aşa că nu m-a luat pe nepregătite. Îmi pare rău că nu reuşesc să petrec mai mult timp alături de soţia şi copiii mei, pe care abia reuşesc să-i văd. Dar ei au înţeles că acum sunt angrenat într-un lucru foarte important şi mă sprijină deplin. - În ce măsură se justifică acest program infernal, cu câte patru-cinci întâlniri pe zi, în care vă vedeţi cu sute de oameni? - Mi-am impus un asemenea ritm pentru că, dacă nu voi sta de vorbă cu cât mai mulţi chişinăuieni şi nu voi afla care le sunt problemele, nu voi avea nici o şansă ca, odată ajuns primar, să le şi rezolv. E adevărat că, deseori, mă ciocnesc cu situaţii aproape disperate - cu oameni cărora nu le ajunge pensia pentru a-şi cumpăra medicamente sau care nu au unde locui - iar aceste întâmplări mi se aşază pe suflet şi mă apasă. Totodată, îmi dau seama că am devenit vârful de lance al unui proiect ambiţios - acela de a schimba radical în bine viaţa capitalei - şi că nu am dreptul să cedez. Dacă aş ceda, aş nărui speranţele oamenilor, împreună cu care am căutat soluţii pentru îmbunătăţirea vieţii lor şi care, acum, şi-au pus speranţele în mine... Chişinăuienii merită să trăiască într-un cu totul alt fel de oraş: mai curat, mai prosper şi mai bine administrat. Cred că puterea de a depăşi oboseala acestor zile de campanie electorală vine tocmai din sentimentul că pot face ceva concret pentru semenii mei şi pentru că citesc în ochii lor speranţă. Ştiţi cum spunea Aristotel: Speranţa este visul celui treaz... În ultimele zile, m-am convins că aproape toţi chişinăuienii s-au trezit şi că speranţele lor trebuie transformate în realitate! - Am înţeles că, aproape în fiecare după-amiază, vă întâlniţi cu locuitorii dintr-un anumit cartier. Ce anume vă spune lumea? - La început, oamenii sunt mai reticenţi, pentru că majoritatea s-au cam plictisit de vorbăria politicienilor. Abia după ce începem să discutăm şi oamenii văd că le cunosc problemele, că îmi notez sugestiile lor şi că am intotdeauna soluţii la necazurile lor, încep să capete curaj şi să vorbească mai cu încredere. Am aflat mult mai multe din gura chişinăuienilor simpli, cu care mă întâlnesc lângă blocurile lor, decât aş fi aflat toată viaţa din paginile ziarelor ori de la televizor.
- Unii sunt supăraţi că le plouă în casă, deoarece nu sunt reparate acoperişurile blocurilor; alţii - că-şi rup maşina în gropile de pe străzile Chişinăului sau că nu au unde să-şi lase copiii să se joace în siguranţă. Am rămas uimit, dar şi revoltat să aflu că, bunăoară, într-unul din blocurile cu 23 de niveluri de pe bulevardul Dacia, la Botanica, liftul nu mai funcţiona de mai bine de un an! Oamenii urcau în fiecare zi - sau de mai multe ori pe zi - 20-22 de etaje, cu bagaje, cu haine de iarnă pe ei... Nimeni nu şi-a mai cumpărat acolo mobilă de ani de zile, pentru că nu are cum s-o care pe scări! Ce să mai zic de bătrânii care se chinuie, în fiecare zi, să coboare ca să-şi ia o pâine şi o pungă cu lapte! Un calvar incredibil pentru un oraş european la începutul secolului XXI, şi asta doar pentru că nimeni nu s-a deranjat să repare liftul! Acest lucru spune multe, din păcate, despre atitudinea nepăsătoare a celor care ar trebui să fie în serviciul cetăţeanului! “Nu vin la primărie nici să mă îmbogăţesc, nici ca să-mi slujesc partidul.” - E o situaţie dramatică şi, bănuiesc, nu e singura de acest gen în capitală... - Necazurile sunt numeroase şi apăsătoare. Îmi dau lacrimile de supărare când mă gândesc la cazul unui fost luptător în războiul din Transnistria, care azi a rămas pe drumuri, fără casă şi serviciu, căutându-şi hrana prin gunoaie! El s-a sacrificat pentru Moldova, iar după aceea nimeni nu s-a obosit să-i dea o mână de ajutor... Marile probleme sunt acelea pe care le cunoaştem cu toţii: lipsa locurilor de muncă, nivelul salariilor, numărul mic de locuinţe, curăţenia, preţul exagerat al utilităţilor publice, starea jalnică a drumurilor, numărul mare de copii şi bătrâni neajutoraţi. Împreună cu echipa Partidului Democrat, care candidează pentru Consiliul municipal, am alcătuit un plan riguros, concret, cu termene temporare stricte, prin care să aducem aceste lucruri pe un făgaş normal. Desigur, nu promit că într-un an după ce voi deveni primar Chişinăul va arăta ca Parisul - categoric, politica nu face minuni! Salvarea este în munca noastră. Dar, oricât am munci, dacă o comunitate este prost condusă, totul se risipeşte. - Cei la care faceţi aluzie ar putea să vă reproşeze că nu aveţi încă vârsta şi nici experienţa necesară pentru a fi un bun primar de Chişinău. - Ar putea. Dar, totodată, nu cred că lumea îşi doreşte ca în fruntea oraşului să vină cineva aflat în prag de pensionare şi care să se îngrijească doar de bunăstarea familiei sale şi a prietenilor. Am împlinit de curând 38 de ani şi am demonstrat ce pot să fac. După ce am terminat Facultatea de Drept la Iaşi, mi-am înfiinţat propria întreprindere comercială, pe care apoi am dezvoltat-o cu succes. Astăzi sunt un om realizat, care nu vine la primărie pentru a se îmbogăţi sau a-şi face un rost în viaţă. Iar faptul că am în spate un deceniu de activitate în Partidul Democrat, că am fost ministru, iar acum sunt parlamentar probează că am experienţa dialogului politic la toate nivelurile. Şi mai am un mare atu: nu sunt şef de partid! - Atu?!... - Exact! Eu vin la primărie ca să dau startul spre un nou tip de administraţie - corectă, deschisă, mereu la dispoziţia cetăţenilor şi mai ales lipsită de partizanat politic. Odată ajuns primar, voi lua deciziile în funcţie de utilitatea şi necesitatea lor, nu de culoarea politică a celor ce le susţin. Or, credeţi-mă, un preşedinte de partid, ajuns primar, n-ar putea realiza acest lucru, pentru simplul motiv că nu ar fi echidistant şi ar trage frâiele în folosul formaţiunii politice pe care o reprezintă. “Trebuie să drămuim bine fiecare bănuţ.” - Anual, din Chişinău pleacă în străinătate peste 1000 de familii tinere, majoritatea cu studii superioare. Cum veţi răspunde acestui adevărat cataclism? - Aş vrea să le transmit tinerilor - elevi, studenţi sau proaspăt angajaţi - că, deşi poate acum nu li se pare aşa, fiecare dintre ei are şansa unei cariere de succes şi a unei vieţi reuşite. Nu vreau ca absolvenţii să plece peste hotare, unde să muncească în condiţii umilitoare, doar pentru că aici nu găsesc de lucru şi nu au bani nici de pâine. Nici un părinte nu merită să trăiască această durere! De aceea, vom promova un program de investiţii care va face ca disponibilul de locuri de muncă să crească progresiv în următorii ani, mai ales pentru personalul calificat. Crearea locurilor de muncă pentru absolvenţi, dar şi pentru cei aflaţi încă la facultate şi care doresc să facă un ban, este unul din scopurile noastre majore. Din aceeaşi listă de planuri concrete, aş enumera următoarele: să facem mai multe parcuri şi spaţii verzi în Chişinău, să plantăm anual cel puţin 20.000 de arbori şi arbuşti, să curăţăm gropile de gunoi, să cumpărăm troleibuze şi autobuze noi, moderne, în locul amărâtelor de rutiere, în care se înghesuie lumea zi de zi, să renovăm spitalele şi şcolile, să aducem computere în fiecare instituţie de învăţământ, să reparăm şoselele şi sistemul de iluminat. Sunt multe de făcut, dar trebuie să începem cu cele mai importante şi, de aceea, trebuie să drămuim bine fiecare bănuţ de care dispunem. - Dacă tot a venit vorba de bani, ce facem cu salariile? Spitalele şi şcolile se golesc, fiindcă medicii şi profesorii aleg să muncească în străinătate... - Cadrelor didactice şi medicilor - pe care clasa politică i-a ignorat aproape în permanenţă - le datorăm, cu toţii, atât de mult, încât mă simt dator să fac un efort pentru a repara această imensă nedreptate. Cum unul dintre marile neajunsuri ale sistemului actual de învăţământ şi celui sanitar este salarizarea - departe de limita decenţei -, am decis ca, în momentul în care vom ajunge la primărie, să propunem Consiliului municipal o hotărâre prin care să se aloce, din fonduri suplimentare, bani pentru învăţământ şi sănătate. Astfel încât salariile cadrelor didactice şi ale medicilor să crească în următorul an cu 20%, iar acest procent al creşterii salariale să fie menţinut an de an, până în 2010, prin modificarea bugetului primăriei. În plus, ne propunem iniţierea unui proiect care să asigure tuturor profesorilor şi medicilor bonuri în funcţie de vechimea în muncă şi gradul profesional atins. Odată ajuns primar, voi propune şi instituirea unui fond social de ajutorare a profesorilor şi medicilor din Chişinău, fond care să asigure banii necesari pentru susţinerea materială a celor ajunşi la vârsta de pensionare şi care trăiesc sub limita sărăciei. Voi lupta personal pentru crearea acestui fond şi ştiu că voi putea atrage companii şi persoane potente financiar la susţinerea lui. Din banii primăriei vom institui, anual, şi bursele municipale de perfecţionare în străinătate, ce vor fi acordate celor mai merituoşi profesori şi medici din Chişinău. “Cheia bunăstării e la noi şi la investitori.”
- Acolo unde n-au dorit s-o caute actualii conducători ai capitalei. Am să vă dau un exemplu simplu: bugetul primăriei este de 1.200.000.000 de lei. Dar ştiţi dumneavoastră că, numai în ultimele două luni, primăria a repartizat cu titlu gratuit mai mult de 250 de loturi de pământ, în loc să le fi vândut, aşa cum ar fi fost normal?! Puteţi face un calcul, să vedeţi câţi bani ar fi adus suplimentar la bugetul oraşului aceste tranzacţii? Suntem, probabil, singurul oraş din regiune care împarte asemenea “cadouri” la stânga şi la dreapta, pe spinarea celor care muncesc. Odată repornit în forţă marele motor economic al oraşului - aceasta însemnând atragerea unui volum solid de investiţii străine şi crearea de noi locuri de muncă, este evident că şi nivelul de trai va cunoaşte o îmbunătăţire simţitoare, iar Chişinăul va redeveni un loc plăcut pentru muncă şi trai, nu un oraş din care-ţi doreşti să fugi.... Voi propune ca fiecare chişinăuian, care va decide să deschidă o mică afacere, să fie scutit de impozitul pe clădire şi teren în primul an, iar primăria să acorde facilităţi la preluarea în arendă a unor terenuri din patrimoniul municipal, pentru începerea unei afaceri de producţie. Mi se pare normal ca primăria să acorde reduceri la plata impozitului pe clădiri şi terenuri pentru investitorii care vor crea mai mult de 1000 de noi locuri de muncă. De asemenea, primăria va trebui să promoveze un program de investiţii foarte serios, să aloce bani pentru repararea drumurilor şi a reţelelor de apă, pentru reabilitarea şcolilor şi a spitalelor. Şi în acest mod vor apărea noi locuri de muncă. Iar dacă vom diminua şomajul şi vom crea premise pentru creşterea salariilor, şi resursele municipalităţii vor fi altele. - Urmare a migraţiei tinerilor, media de vârstă a capitalei a crescut foarte mult. Aveţi soluţii pentru a le asigura şi pensionarilor un trai decent? - Cum majoritatea persoanelor în vârstă din Chişinău se confruntă cu mari greutăţi materiale, am decis ca, în momentul în care voi ajunge la primărie, să propun spre aprobare Consiliului municipal o hotărâre de alocare de fonduri suplimentare la capitolul protecţie socială, astfel încât bătrânii să poată beneficia de gratuităţi şi reduceri pentru transportul în comun şi să primească ajutoare la plata încălzirii pe timp de iarnă, în funcţie de venituri. Nu e mult, dar prefer să propun lucruri realizabile, decât să promit şi să nu mă ţin de cuvânt. În plus, mă voi implica personal într-un proiect caritabil care să ne permită să acordăm ajutoare materiale - mai ales alimente şi îmbrăcăminte - pentru bătrânii nevoiaşi. De asemenea, voi propune alocarea de fonduri pentru ca, în colaborare cu spitalele şi policlinicile orăşeneşti, să oferim fiecărui pensionar posibilitatea de a efectua gratuit, în fiecare an, un test de glicemie şi unul de măsurare a tensiunii arteriale. Tindem să ne integrăm într-o societate europeană modernă, în care se pune accentul pe maximizarea profiturilor, dar, poate oare o societate să progreseze, dacă îşi ignoră seniorii, dacă nu le acordă respectul cuvenit? Poate cineva construi durabil, abandonându-i în uitare pe bunici şi părinţi? În nici un caz! De aceea, odată ajuns primar, voi delega un consilier care să se ocupe în exclusivitate de persoanele în vârstă. Astfel, voi putea fi în permanenţă la curent cu problemele cu care acestea se confruntă şi vom găsi mai uşor soluţia pentru acestea. Împreună. - Care sunt priorităţile dumneavoastră? - Eu lupt cu inerţia, cu frica de schimbare, cu neputinţa de a vedea cum lumea se schimbă şi de a înţelege că noi înşine trebuie să ne schimbăm permanent. Eu doresc să spun STOP corupţiei şi birocraţiei din primărie, deschizând uşile ei pentru toţi cetăţenii, să spun STOP stării de decădere economică a Chişinăului şi şomajului şi să dau START programelor curajoase de revigorare a oraşului. STOP sărăciei şi degradării din spitale şi şcoli, STOP creşterii continue a tarifelor la serviciile publice şi START spre ziua în care primăria va cheltui banii doar pentru nevoile cetăţenilor, nu pentru nevoile ei. În fine, dar nu în cele din urmă, e timpul să spunem cu toţii STOP mizeriei şi poluării din Chişinău şi să pornim spre un oraş curat, aerisit, cu multe parcuri şi locuri de joacă pentru copiii noştri. - Apropo, cine vor fi, pe durata mandatului, consilierii dumneavoastră? - Cetăţenii. Altminteri, degeaba voi mai ajunge primar. Convingerea mea fermă este că noul primar de Chişinău nu va putea schimba actuala stare de lucruri din oraş decât printr-un dialog permanent cu cetăţenii. Şi vă asigur că, şi după ce voi fi ales primar, voi continua să merg în vizită la oameni, în cartiere, pentru a auzi “pe viu” ce nu merge bine în municipiu. De aceea, îi chem pe chişinăuieni să fie alături de mine, să spunem împreună STOP nepăsării şi START implicării în viaţa oraşului! Primul pas pe care îl pot ei face este să vină pe 3 iunie la urne şi să voteze. Vor avea, astfel, puterea de a decide cine să conducă destinul capitalei. - Dacă veţi fi ales primar, sunteţi de acord ca, exact peste un an, să ne întâlnim şi să-mi spuneţi atunci ce-aţi realizat din tot ce v-aţi propus? - Accept. Voi da seama pentru tot ceea ce am spus şi am făcut. Iar chişinăuienii vă vor putea spune ce notă merită primarul Vladimir Filat... Andreea Ştefan, pentru TIMPUL |
- Care sunt problemele pe care vi le semnalează cel mai des cetăţenii?
- E vorba, totuşi, de foarte mulţi bani. Unde veţi căuta cheia bunăstării?