Informaţie de contact  |
DiscursuriSedinta din ziua de 23 decembrie 2005 Domnul Vladimir Filat:Stimate domnule Presedinte, stimati colegi, As vrea sa discutam proiectul de modificare a Constitutiei care ne-a fost propus si sa expun pozitia Fractiunii Democrate sub mai multe aspecte. Vizavi de respectarea procedurii de revizuire a Constitutiei, prin intrebarea pe care am adresat-o domnului Turcan am specificat ca, din punctul nostru de vedere, proiectul, in forma actuala, care este prezentata pentru a fi votata, nu respecta procedura si avizele de la Curtea Constitutionala, de la Comisia de la Venetia, nu sint valabile. Acum as vrea sa ma refer la fondul problemei... Stimati colegi, nici o nota informativa si nici un aviz care insotesc proiectul dat de lege nu ofera un raspuns exhaustiv la intrebarea: care este necesitatea unui asemenea recurs sau care ar fi ratiunea legii? Filtrarea cererilor depuse de persoanele din Republica Moldova la C.E.D.O., dupa cum este mentionat in avizul Guvernului si in avizul agentului guvernamental la C.E.D.O., nu constituie un temei pentru a institui un recurs atit de costisitor, cum este recursul constitutional. Republica Moldova are un sistem judecatoresc care, din punct de vedere structural si al competentei materiale, dispune de toate instrumentele pentru a proteja drepturile si libertatile omului. Daca exista probleme privind buna functionare a justitiei in Republica Moldova, trebuie de rezolvat anume aceste probleme, dar nu trebuie inventate noi recursuri care vor complica si mai mult problemele cu care ne ciocnim. Stimati colegi, nu este cazul sa folosim ghilotina ca remediu in lupta cu matreata. In acest sens, trebuie amintit faptul ca anume grija existentei prea multor instante a stat la baza reformei justitiei din anii 2002–2003, cind, mai intii, a fost suprimat Colegiul de recurs al Judecatoriei Economice a Republicii Moldova, iar apoi tribunalele si, din vechea structura de 4 trepte, s-a creat una noua, din 3 trepte. La acel moment argumentul nr.1 adus in favoarea reformei a fost anume existenta prea multor instante, care ingreunau procesul justitiei si il faceau prea lung. Majoritatea statelor lumii care au instituit recursuri suplimentare, fie constitutionale sau judiciare, le-au creat pentru a solutiona anumite probleme critice ale sistemelor judiciare, spre exemplu: durata excesiva a procedurilor si neexecutarea hotaririlor, nedorinta de a-si asuma responsabilitatea si cheltuielile pentru a institui un recurs atit de costisitor, ca cel pentru a proteja suplimentar victimele incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului consfintite de Constitutie sau tratatele internationale la care Republica Moldova este parte, asa cum ni se propune noua. La ora actuala, Republica Moldova nu se confrunta cu problema duratei excesive a proceselor in intelesul practicii Curtii Europene. Durata de examinare a proceselor in Republica Moldova este similara cu cea din tarile Uniunii Europene: fond, apel, recurs, aproximativ un an si jumatate. Problema neexecutarii hotaririlor exista, dar recursul constitutional in forma propusa nu va solutiona nicidecum aceasta problema. La acest subiect ma voi referi in continuare. Stimati colegi, Pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului exista sistemul judecatoresc format din 409 judecatori, sistem a carui eficienta apriori este mai inalta decit cea a 7 judecatori, fie ei si ai Curtii Constitutionale. Pentru verificarea legalitatii hotaririlor judecatoresti, legislatia procesuala moldoveneasca prevede existenta cailor de atac in mai multe grade de jurisdictie. Prin urmare, nu este clar pe ce ratiuni se bazeaza autorii proiectului de modificare a Constitutiei, considerind ca 7 judecatori de la Curtea Constitutionala vor fi mai eficienti decit intregul sistem judecatoresc. In acest sens, este foarte relevant avizul Curtii Supreme de Justitie, din 5 noiembrie 2004, care ofera o viziune clara asupra acestei probleme. Doamnelor si domnilor deputati, Pentru a avea un tablou clar al finalitatii propunerilor de modificare a articolelor 35, 135 si 136 din Constitutie, este necesar sa fie intrunite urmatoarele conditii: Sa nu fie examinata si adoptata doar modificarea constitutionala, atit timp cit nu exista proiectul de lege care va reglementa clar acest mecanism. Este necesar ca, inainte de modificarea Constitutiei, deputatilor sa le fie pus la dispozitie intregul pachet de legi care ar reglementa recursul constitutional, modul de functionare al acestuia va depinde in exclusivitate de felul in care va fi realizata prevederea in conditiile legii. Din textul legii trebuie sa se vada exac, ce se are in vedere prin sintagma “autoritate publica”. Din moment ce se vorbeste de epuizarea cailor de atac, inseamna ca termenul de “autoritate publica” urmeaza sa acopere si autoritatea judecatoreasca, ceea ce, de facto, inseamna revenirea, daca vreti, mascata, la ideea initiala. Nota explicativa mentioneaza ca autoritatea publica nu presupune Parlament, Guvern, Presedintie, ceea ce limiteaza enorm jurisdictia unui asemenea recurs la autoritatea judecatoreasca. Daca din titlul III al Constitutiei, care se refera la autoritatile publice, excludem cuvintele “Parlamentul, Guvernul si Presedintele”, ramin doar “Administratia publica” si “Autoritatea judecatoreasca”. Din aceasta ar rezulta ca, de fapt, prin recursul constitutional se doreste doar supravegherea respectarii drepturilor omului de catre autoritatile administratiilor publice locale si de catre instantele judecatoresti. Dar atunci ce remediu are cetateanul impotriva unei actiuni sau misiuni din partea Guvernului sa se adreseze in instantele judecatoresti si daca nu obtine satisfactie, atunci sa se adreseze la C.E.D.O. In acest caz, intrebarea este destul de logica: care este logica introducerii unui mecanism atit de sofisticat si costisitor, daca are un rol atit de redus? Pe linga ratiunea legii, deputatii trebuie sa cunoasca in ce mod vor fi reglementate urmatoarele aspecte, cum ar fi: modul de functionare a Curtii Constitutionale in conditia instituirii noului recurs constitutional, functionarea grefei, modificarea Legii cu privire la Curtea Constitutionala, cum se va desfasura procedura contenciosului constitutional si anume: garantiile procesuale, termenele de examinare, taxa de stat in fata Curtii Constitutionale, existenta procedurii de admisibilitate, criteriile de admisibilitate, costurile pentru bugetul si, in final, costul pentru bugetul de stat al noului recurs constitutional. Proiectul de lege organica trebuie sa ofere un raspuns clar la o intrebare principiala: se vor aplica sau nu retroactiv modificarile date. Spre exemplu, in Croatia si Slovacia acest lucru a fost posibil. Stimati colegi, As vrea sa ma refer si la unele deficiente care persista in proiectul prezentat noua. Potrivit schemelor anexate, este evident ca Curtea Constitutionala urmeaza doar sa constate incalcarea, dupa care persoana va trebui sa depuna o cerere de revizuire la Curtea Suprema de Justitie, ceea ce inseamna trimiterea la rejudecare si, implicit, durate exagerate de solutionare a litigiilor. Instituirea recursului constitutional in forma propusa va aduce la incalcarea principiului stabilitatii juridice. Dupa judecarea in ordine de apel, hotaririle devin executorii. De la judecarea in apel pina la obtinerea unei hotariri a Curtii Constitutionale pot dura ani de zile. In aceasta perioada de timp, hotaririle vizate vor produce obligatoriu si efecte juridice care vor trebui de la caz la caz si anulate. Aceasta ar constitui o incalcare a principiului securitatii raporturilor juridice. O problema poate sa constituie obligativitatea de epuizare a cailor de atac. Din numarul actual de condamnari ale Republicii Moldova la C.E.D.O. si din datele oficiale rezulta ca, in executarea hotaririlor judecatoresti, reprezinta o problema actuala cronica sistemului judiciar si o incalcare raspindita a drepturilor omului. Prin urmare, ar fi logic ca acest recurs constitutional, in primul rind, sa ofere solutii pentru aceasta problema, insa obligativitatea epuizarii cailor de atac face ca acest recurs sa nu mai fie eficient, deoarece petitionarilor li se va solicita, pe linga obtinerea unei hotariri judecatoresti definitive prin fondul cauzei, sa mai obtina si o hotarire definitiva privind neexecutarea primei, pentru a putea astfel sa epuizeze caile de atac si sa faca uz de recurs constitutional. In continuare. Un recurs constitutional isi poate justifica existenta doar atunci cind acest recurs este efectiv, disponibil si suficient. Daca recursul constitutional nu intruneste toate aceste conditii, atunci el este ca si inexistent, deoarece principiul in cadrul procedurilor in fata C.E.D.O., in asemenea cazuri, este urmatorul: daca o cale de atac nu este efectiva, atunci reclamantul este scutit de obligatia de a o epuiza. Prin urmare, recursul constitutional in forma sa actuala neclara si extrem de generala nu va rezolva nicio problema, ba chiar poate crea alte probleme noi, cum ar fi: cheltuieli cu intretinerea Curtii Constitutionale si a aparatului sau, numarul si mai mare de cereri la C.E.D.O., condamnari la C.E.D.O. pe alte articole. Pina acum nu au existat condamnari ale C.E.D.O., spre exemplu, articolul 13 al C.E.D.O. – dreptul la recurs efectiv. In cadrul Comisiei speciale a iesit in evidenta faptul ca autorii initiativei legislative inteleg in mod diferit termenul de persoana, unii referindu-se doar la persoane fizice, iar altii – si la cele juridice. In acest sens vreau sa ma refer la articolul 20 din Constitutie – “Accesul liber la justitie” si la articolul 46 – “Dreptul la proprietate privata si protectia acesteia”, care garanteaza drepturi egale persoanelor si nu face distinctie intre persoane fizice si juridice. Prin urmare, un eventual recurs constitutional ar trebui sa fie disponibil atit persoanelor fizice, cit si celor juridice. In caz contrar, diferentierea va constitui o discriminare in exercitarea drepturilor garantate de catre Constitutie si de catre tratatele internationale. Fiind spuse acestea, stimati colegi, noi sustinem ideea ca cetateanul sa aiba acces la Curtea Constitutionala. Aceasta posibilitate exista in sistemul moldovenesc de drept. Este necesar ca persoanelor sa le fie oferit dreptul de a ridica exceptia de neconstitutionalitate in cadrul proceselor judiciare. |
