Informaţie de contact  |
Oferta electoralăGrijă de cei în dificultate
Situaţia existentă: Număr mare de familii defavorizate, servicii
şi beneficii sociale sporadice, autorităţi municipale implicate la nivel
minim În prezent, în
municipiul Chişinău există câteva structuri responsabile de protecţia socială a
populaţiei: Direcţia Municipală pentru Protecţia Copilului, Direcţia Asistenţă
Socială şi Casa Teritorială de Asigurări Sociale. Chiar dacă aceste instituţii
există şi funcţionează,
Primăria nu consideră o prioritate în activitatea sa, protecţia categoriilor
defavorizate, operînd de cele mai multe ori reduceri de cadre şi limitînd
finanţarea serviciilor sociale. Astfel, majoritatea serviciilor municipale
de asistenţă socială a copiilor, tinerilor, familiilor dezorganizate sînt create
din granturi şi prin concursul organizaţiilor neguvernamentale. Serviciile
sociale care există în municipiu, nu oferă un răspuns pe măsura problemelor
existente. Pensia medie lunară de
care beneficiază persoanele în etate constituie 467,59 lei, ceea ce nu
reprezintă nici 50 la sută din coşul minim de consum. Deoarece pensia nu acoperă
nici cheltuielile pentru strictul necesar, 23,6% din ei continuă să muncească.
Pensionarii solitari se află în acea mai dramatică situaţie – nu reuşesc să
acopere nici cheltuielile pentru cele mai elementare nevoi. Domeniul protecţiei
sociale reprezintă o problemă strategică a municipiului. Chişinăul este capitala
politică şi economică a ţării, dar în acelaşi timp este şi oraşul unde sînt
prezente cele mai multe probleme sociale. Eforturile Primăriei, în actuala
componenţă, pentru crearea unui sistem de securitate socială sînt sporadice. În
oraş există zeci de mii de cetăţeni care, din cauza unor probleme sociale şi a
ignoranţei autorităţilor publice, sînt marginalizaţi. Sistemul de profesionişti
în domeniul asistenţei sociale, în loc să se dezvolte este redus cu
regularitate. La începutul anului 2007, în municipiu 25% din populaţie trăia
la limita sărăciei. Aceste 25% alcătuiesc familii cu mulţi copii, persoane
cu disabilităţi, pensionari etc. În acest context oraşul nu dispune de un
mecanism de acordare a ajutorului social de care aceste persoane au nevoie.
În municipiul Chişinău există peste 9 mii de familii vulnerabile, care se află
sub pragul sărăciei.
În acelaşi timp, începînd cu anul 2005, administraţia publică municipală în loc
să dezvolte sistemul de asistenţă socială profesionistă, a efectuat reduceri de
cadre în acest domeniu. Astfel, la momentul actual în cadrul serviciilor publice
de asistenţă socială sunt angajaţi în jur de 35 de asistenţi sociali. Este
evident că acest număr de specialişti nici pe departe nu poate desfăşura
programe individualizate pentru familiile defavorizate, pentru copiii expuşi
abuzului, pentru persoanele în etate (care au nevoie de mai mult decît vizite),
pentru adolescenţii cu probleme de comportament, pentru persoanele cu nevoi
speciale. Una din cele mai
importante probleme ce a luat amploare pe parcursul ultimilor ani este
creşterea numărului copiilor rămaşi fără supraveghere părintească – orfani
sociali. Astăzi în municipiu estimăm un număr de aproape 7 mii de copii,
ambii părinţi ai cărora sînt plecaţi şi 14 mii la care este plecat cel puţin un
părinte. Plecarea părinţilor la muncă peste hotarele republicii a creat condiţii
de instituire a tutelei, chiar dacă aceşti copii au de fapt părinţi. Evidenţa
copiilor orfani sociali este dificilă, deoarece situaţia se află în schimbare
permanentă, iar servicii sociale pentru această categorie de copii sînt mai
puţin dezvoltate în municipiul Chişinău. Există o reţea de servicii iniţiate şi
promovate de societatea civilă, însă capacitatea acestor servicii este mult prea
mică faţă de numărul de beneficiari potenţiali. Pretinzînd la statutul
de capitală a unui stat cu aspiraţii europene, municipiul Chişinău rămîne unul
din cele mai închise şi ofensive oraşe vizavi de accesul persoanelor cu
disabilităţi (nevoi speciale) la instituţiile sociale, economice, culturale şi
de educaţie. În municipiu au fost montate doar cîteva rampe pentru
persoanele cu disabilităţi locomotorii din fondurile organizaţiilor
neguvernametale. Astăzi, în Chişinău un adult, un tînăr, un copil cu
disabilităţi nu poate frecventa teatrul, şcoala, nu poate beneficia de
serviciile administraţiei publice etc. Nici o unitate de transport public din
municipiu nu este utilată pentru accesul persoanelor cu disabilităţi. Este
important de menţionat că lipsa rampelor pe trotuare, pe scări la accesul în
instituţiile publice este o încălcare a drepturilor omului pentru cel puţin 12
mii de persoane cu disabilităţi din municipiu, pentru mamele cu copii, pentru
persoanele în etate etc. Modalitatea de finanţare a activităţilor de protecţie şi asistenţă socială de asemenea este una defectuoasă. În ultimii ani clădirile destinate activităţilor extra-şcolare pentru copii şi tineri se află într-o situaţie critică, semănînd mai degrabă cu instituţii penitenciare, decît cu edificii familiare copiilor. Condiţia tehnică şi sanitară a acestora pune în pericol dezvoltarea normală a copiilor. Situaţia bătrînilor din
municipiu este agravată de costurile înalte ale utilităţilor în raport cu
pensiile mizere. Din această perspectivă, bătrînii, pensionarii din Chişinău se
află într-o situaţie mai dificilă decît chiar bătrînii de la ţară. Susţinerea materială a
familiilor vulnerabile, a bătrînilor se efectuează în municipiu numai din
donaţiile şi ajutoarele umanitare provenite din străinătate, sau din campaniile
de caritate organizată o dată, de două ori pe an. Campaniile sociale se
organizează numai de sărbători şi la diferite evenimente speciale. Manierea de
abordare a protecţiei sociale: Utilizarea eficientă a resurselor
municipale şi atragerea celor externe în acest proces, extinderea gamei
serviciilor de protecţie socială
În conformitate cu
legislaţia Republicii Moldova în domeniul administraţiei publice locale,
protecţia socială a populaţiei este în responsabilitatea Primăriei. Pînă la
momentul actual, Primăria s-a bucurat de servicii de asistenţă socială create pe
baza fondurilor externe, dar care nu acoperă nici la jumătate nevoile
familiilor, persoanelor cu nevoi speciale, persoanelor vîrstnice. De multe ori
serviciile acordate celor aflaţi în dificultate nu corespund necesităţilor reale
de hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, îngrijire medicală, acces la servicii şi
utilităţi publice. Autorităţile municipale argumentează eşecurile lor prin lipsa
de resurse sau prin faptul că nu este responsabilă de ajutor material. Sîntem
ferm convinşi că Primăria municipiului are toate capacităţile pentru a oferi un
suport concret celor aflaţi în dificultate, de acea, în primii ani de
administrare locală vom implementa 4 programe: 1. Dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială la nivel de sectoare pentru persoane aflate în dificultate 2. Amenajarea rampelor de acces pentru persoanele cu nevoi speciale (persoane care se deplasează în cărucioare, persoane cu deficienţe locomotorii etc.) 3. Majorarea garanţiilor sociale acordate familiilor vulnerabile în municipiu 4. Crearea reţelei
de ajutorare materiale a persoanelor în etate şi includerea acestora în
viaţa social-economică a municipiului. Programe: 1. Dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială la nivel de sectoare pentru persoane aflate în dificultate Vom crea centre de zi
pentru copiii din familii vulnerabile, copiii cu disabilităţi, copii din
familiile numeroase. Ne propunem crearea a cel puţin cîte şapte centre în
fiecare sector al capitalei. Centrele vor acorda asistenţă socială, sprijin în
educarea copiilor, activităţi educative specializate, sprijin familial pentru 40
– 60 de copii fiecare. Astfel, vom reuşi ca toţi copiii vulnerabili, cu nevoi
speciale să primească ajutorul şi condiţiile necesare pentru o dezvoltare
optimă. Centrele vor fi amenajate cu săli de calculatoare, săli de sport,
kinetoterapie, cantine pentru alimentarea copiilor. În acest sens, vom preveni
rata abandonului copiilor din motivele că familiile nu au posibilitate să aibă
grijă de ei. Pe parcursul zilei copiii vor beneficia de programe speciale de
educaţie, de consiliere, iar pentru copiii cu disabilităţi vor fi elaborate
programe de dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă. Pentru crearea
acestor centre vom contracta organizaţiile neguvernamentale în baza concursului
şi calificării acestor instituţii. Indicatori de evaluare a impactului:
Rezultate:
2. Amenajarea rampelor de acces pentru persoanele cu cărucioare Asigurarea accesului
liber al oricărei persoane la infrastructura municipiului o vedem ca o sarcină
primordială de respectare a dreptului omului la libera deplasare şi incluziune
socială necondiţionată. Persoanele cu disabilităţi sînt practic marginalizate,
nu au acces la servicii publice, din cauza lipsei de rampe de acces pentru
deplasarea cărucioarelor. Vom asigura accesul la toate edificiile publice din
municipiu. În decurs de doi ani vor fi construite rampe de acces şi pe
trotuarele din municipiu, la trecerile de pietoni. Aceste rampe vor servi şi
cărucioarelor pentru copii, şi persoanelor în etate care au probleme cu aparatul
locomotor. Ulterior, vom dota transportul public pentru utilizarea acestuia de
către persoanele cu disabilităţi. Sîntem siguri că aceste măsuri vor spori
şansele de integrare socială a persoanelor cu nevoi speciale şi vor permite ca
aceste persoane să ducă un mod de trai autonom, independent, să poată singuri să
meargă la serviciu, să ducă o viaţă socială activă. În aceeaşi ordine de idei,
vom facilita procesul de amenajare a instituţiilor de educaţie pentru accesul
copiilor şi tinerilor cu disabilităţi. Astăzi, şcolile,
colegiile şi universităţile din municipiu nu dispun de o infrastructură necesară
accesului la educaţie al copiilor şi tinerilor dezavantajaţi. Astfel este
încălcat un drept fundamental al fiecărui cetăţean. Aceste acţiuni vor permite
integrarea, incluziunea socială a copiilor cu nevoi sociale. Indicatori de evaluare a impactului:
Rezultate:
3. Majorarea garanţiilor sociale acordate familiilor vulnerabile în municipiu Din fondurile
administraţiei publice, vor fi acordate ajutoare sociale pentru cele mai
vulnerabile familii. Pentru a ameliora situaţia acestor persoane şi familii, vom
crea o schemă de reduceri temporare pentru plata serviciilor comunale şi un
sistem de magazine sociale care vor comercializa produse alimentare cu un adaos
comercial redus. În acelaşi timp, pentru dezvoltarea capacităţilor economice ale
acestor persoane şi familii, vom dezvolta un program de angajare în cîmpul
muncii a categoriilor defavorizate ale populaţiei. Vom negocia cu agenţii
economici locali pentru crearea locurilor de muncă pentru tinerii, părinţii din
familiile vulnerabile. Programul va prevedea recalificarea, pregătirea
vocaţioanală cerută pe piaţa muncii. Astfel, vom asigura stabilitatea economică
şi socială a familiilor vulnerabile din municipiu. Indicatori de evaluare a impactului:
Rezultate:
4. Crearea reţelei de ajutorare materială a persoanelor în etate şi includerea acestora în viaţa social-economică a municipiului Bătrînii rămîn a fi una
din cele mai vulnerabile categorii sociale. Această situaţie tristă este cauzată
de neconcordanţa serviciilor sociale cu nevoile acestora. Ei au nevoie de ajutor
material şi contact direct cu serviciile sociale. Astfel, vom crea o reţea de
livrare la domiciliu a prînzurilor calde pentru bătrîni. Fapt ce va permite
economisirea resurselor bătrînilor vulnerabili şi un suport pentru bătrînii
bolnavi. Suplimentar vom crea o reţea de cantine sociale pe întreg teritoriul
municipiului Chişinău. Vom crea un sistem de
indexare municipală a plăţii pentru serviciile comunale, pentru a oferi o şansă
de supravieţuire a acestor bătrîni. De asemenea vom contacta şi susţine
ONG-urile sociale active în domeniu, pentru crearea centrelor comunitare pentru
bătrîni în fiecare sector şi în suburbii. Centrele vor oferi un spaţiu prietenos
tuturor bătrînilor, vor oferi servicii socio-medicale gratis. Vom promova, în întreprinderi, prin mecanisme de parteneriat-public privat, a angajării bătrînilor în cîmpul muncii în condiţii avantajoase de muncă şi bine plătite. În scopul dezvoltării
conştiinţei civice a populaţiei vom crea pe lîngă Primarul General Sfatul
Bătrînilor, ca organ consultativ pe problemele persoanelor în vîrstă. Vom
realizarea întîlniri şi adunări regulate în toate sectoarele şi suburbiile
capitalei cu persoanele în vîrstă. Indicatori de evaluare a impactului:
Rezultate:
|
