Informaţie de contact  |
Oferta electoralăLocuri de muncă noi şi bine plătite
Situaţia existentă: Şomaj şi o rată extrem de înaltă a
migraţiei, piaţă a forţei de muncă slab dezvoltată, indiferenţa
autorităţilor municipale faţă de aceste probleme Piaţa forţei de muncă din municipiul Chişinău, ca şi cea din Republica Moldova, se află încă într-un amplu proces tranzitoriu, fiind rigidă şi generînd puternice dezechilibre structurale, ocupaţionale şi profesionale. Această piaţă include atît mecanisme moştenite de la economia socialistă, cît şi elemente specifice economiei de tranziţie la relaţiile de piaţă. În 2006 numărul persoanelor declarate a fi plecate în alte ţări, la diverse munci sau în căutare de lucru, a fost de peste 400 mii persoane, ceea ce constituie 26,6% din totalul populaţiei active, din care cca. o treime este din municipiul Chişinău. Ponderea considerabilă
a şomerilor în Chişinău, pe termen lung, are efecte negative asupra capitalului
uman, provocînd pierderea calităţilor profesionale şi descurajarea şomerilor
care anterior au avut calificări înalte, dar care devin tot mai mult depăşite de
evoluţiile tehnologice. Pe piaţa muncii pot fi
delimitate clar cîteva categorii de populaţie care sînt afectate direct de
riscul şomajului: persoanele tinere şi unele categorii social-vulnerabile,
precum femeile care apar pe piaţa forţei de muncă după o anumită perioadă de
absenţă motivată de concediu parental, persoanele cu handicap fizic sau mintal,
persoanele fără un loc stabil de trai, persoanele eliberate din locurile de
detenţie şi/sau instituţiile de reabilitare socială. Rata şomajului la
Chişinău, în rîndul tinerilor de 15-24 ani, este de 18,7% sau de 2,6 ori mai
înaltă decît media pe ţară. Este alarmant faptul că tinerii cu studii medii
şi medii incomplete constituie circa 62% din numărul total al tinerilor şomeri.
Astfel, tinerii cu un nivel de pregătire profesională relativ scăzut reprezintă
un grup-ţintă asupra căruia ar trebui să se concentreze politica de stat în
domeniul ocupării forţei de muncă. Însă nici cei cu studii superioare nu sînt în
mod necesar mult mai avantajaţi. O bună parte din ei nu pot găsi un loc de muncă
pe potriva specialităţii şi aşteptărilor lor financiare, fiind nevoiţi să
emigreze la muncă în ţările Uniunii Europene sau în Rusia. La agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă anual se adresează circa 60 mii persoane, dar din cauza informării insuficiente despre serviciile acordate şi a capacităţilor scăzute ale instituţiilor în cauză, activitatea lor se reduce practic la oferirea indemnizaţiilor de şomer. În ultimii 7-10 ani
învăţămîntul secundar general, secundar profesional, mediu de specialitate şi
cel superior îşi desfăşoară activitatea preponderent în afara cerinţelor pieţei
muncii. Cadrele pentru economia naţională sînt pregătite fără să se ia în calcul
particularităţile pieţei muncii autohtone. În gimnazii şi licee nu se efectuează
orientarea profesională a tineretului, iar în instituţiile de formare
profesională înmatricularea se face conform posibilităţilor instituţiilor de
învăţămînt şi nu conform cerinţelor pieţei muncii. Pregătirea specialiştilor în
afara necesităţilor economiei naţionale a generat un surplus enorm de
specialişti în economie, drept şi relaţii internaţionale. Învăţămîntul secundar
profesional, la rîndu-i, necesită o reformare esenţială. Instituţiile de
învăţămînt trebuie să pregătească muncitori calificaţi pentru economie, lucru
care la momentul actual nu se realizează. Piaţa forţei de
muncă din Chişinău este la un nivel slab de dezvoltare, datorat în mare
măsură indiferenţei, incapacităţii profesionale şi iresponsabilităţii cu care
autorităţile publice municipale tratează această problemă complexă, de
importanţă vitală pentru viitorul capitalei. Maniera de
abordare a dezvoltării pieţei de muncă: Rată a şomajului mai mică de
două ori decît media pe ţară, promovarea creării de noi locuri de muncă.
Problemele cu care se
confruntă municipiul Chişinău în domeniul muncii şi formării profesionale este
şi va fi în continuare un element problematic, iar rezultatele reformelor pot fi
observate după perioade destul de mari. Cu toate acestea, pentru următorii ani
accentul va fi pus pe următoarele categorii sociale: (1) persoane care caută un
loc de muncă pentru prima dată; (2) persoanele cu handicap, apte pentru
prestarea unei munci, dar care au rămas fără un loc de muncă din diferite
motive; (3) persoane revenite pe piaţa muncii după o perioadă de întrerupere.
Credem că autorităţile municipale trebuie să intervină mai energic în
soluţionarea problemei date prin trei programe consecvente:
Programe: 1. Îmbunătăţirea protecţiei sociale a şomerilor Pentru realizarea acestui program vom crea iniţial condiţii normale pentru persoanele care au căutat activ un loc de muncă, dar nu au reuşit să se angajeze. Vom majora cel puţin cu 30% indemnizaţiile care se acordă şomerilor antrenaţi la lucrările în folosul comunităţii şi vom crea servicii suplimentare de interes comunitar. Vom stimula dezvoltarea reţelei de agenţii private de ocupare a forţei de muncă. Pentru îmbunătăţirea accesului la formarea profesională de la vîrsta de 16 ani a persoanelor fără un loc de muncă şi fără o profesie, vom susţine prioritar anumite categorii: absolvenţii şcolilor de tip internat, copiii orfani, copiii rămaşi fără ocrotire părintească şi cei aflaţi sub tutelă, copiii din familii numeroase, copii din familii monoparentale, precum şi victime ale traficului de fiinţe umane. Creşterea
posibilităţilor de încadrare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă
va fi realizată prin dezvoltarea calitativă a serviciilor: medierea muncii,
informare şi consiliere profesională, consultanţă şi asistenţă pentru iniţierea
unei activităţi de întreprinzător; subvenţionarea costurilor forţei de muncă,
stimulare a mobilităţii forţei de muncă, orientare şi formare profesională. Indicatori de evaluare a impactului:
Rezultate:
2. Prevenirea şi diminuarea şomajului în municipiul Chişinău Scopul de bază al
acestui program constă în sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă tinere,
diminuarea şomajului în rîndul tinerilor, asigurarea condiţiilor necesare pentru
obţinerea independenţei economice, precum şi realizarea posibilităţilor
persoanelor tinere de a se încadra în cîmpul muncii. Pentru aceasta vom
încuraja şi ajuta instituţiile de învăţămînt să stabilească relaţii permanente
cu patronii (agenţii economici), precum şi să efectueze analize calitative ale
necesităţilor de aptitudini în cadrul acestei relaţii de colaborare. Primăria va
finanţa cercetările universităţilor şi va stimula participarea agenţilor
economici la procesul de ajustare curriculară şi angajarea lucrătorilor direct
de pe băncile instituţiei de învăţămînt, prin reducerea de taxe şi impozite
locale. Vom promova tinerii la angajare în câmpul muncii în structurile
administraţiei publice locale şi a întreprinderilor private. Indicatori de evaluare a impactului:
Rezultate:
3. Sporirea ocupării forţei de muncă în diferite domenii economice În acest context, partenerii şi donatorii străini, agenţii economici, prin intermediul autorităţilor municipale vor fi stimulaţi şi încurajaţi să ofere asistenţă tehnică în procesul de formare şi stabilizare a pieţei muncii:
Indicatori de evaluare a impactului:
Rezultate:
|
