Informaţie de contact  |
Oferta electoralăChişinău - o destinaţie turistică atractivă
Situaţia existentă: Turism şi sistem de agrement dezorganizat,
incapabil să atragă un număr mare de turişti străini, promovare slabă a
capitalei pe plan internaţional Datorită statutului de capitală, poziţiei avantajoase, precum şi numărului relativ mare a locurilor de cazare, municipiul Chişinău atrage 90% din turiştii străini care vizitează Republica Moldova. Astfel 2/3 din totalul capacităţii de cazare a ţării (18 hoteluri, 58 tabere estivale, 3 sanatorii ş.a.) şi 215 agenţii de turism naţionale sînt concentrate în municipiu, constituind cea mai mare aglomeraţie turistică a Republicii Moldova. Însă unităţile hoteliere ale oraşului înregistrează o creştere anuală modestă (6-7% ale numărului de turişti cazaţi). Cu asemenea ritmuri, vom rămîne în continuare cea mai slab vizitată capitală din Europa, cu o infrastructură turistică învechită şi prost gestionată. În acelaşi timp, se
resimte o insuficienţă a motelurilor de-a lungul principalelor artere rutiere,
precum şi a unităţilor hoteliere de categorie modestă. În suburbiile capitalei
se află trei zone mari de odihnă – Vadul lui Vodă, Vatra şi Condriţa, iar în
rază de influenţă a oraşului (cca 50 km) se găsesc obiectivele turistice de
importanţă naţională Orheiul Vechi, Căpriana, Hîncu, Mileştii Mici, Cojuşna,
rezervaţia „Codrii” etc., pentru care Chişinăul este principalul furnizor de
turişti. Cu toate acestea, în zona suburbană sînt dotări turistice modeste şi
resurse recreative valorificate sub nivelul potenţialului pieţei de consum.
Acest fapt lipseşte suburbiile de venituri substanţiale din deservirea unor
fluxuri importante de persoane venite la odihnă. Persoanele care, în lipsa
amenajărilor turistice, merg la cea mai apropiată pădure lăsînd mizerie în urma
agrementului neorganizat, lasă comunităţile locale fără un potenţial venit, dar
şi cu un mediu poluat. Marea majoritate a
agenţiilor naţionale de turism se află în Chişinău şi sînt principalii formatori
şi organizatori ai cererii turistice pentru destinaţiile naţionale, inclusiv
pentru cele amplasate în zona de influenţă a capitalei. În ultimii cinci ani,
capitala a fost vizitată de cca jumătate de milion de turişti deserviţi doar de
agenţiile de turism, la care se adaugă un număr considerabil de călători care
vin pe cont propriu. Acest lucru are un impact redus asupra bugetului local şi a
veniturilor companiilor turistice, de transport sau hoteliere, fapt ce se
resimte şi la nivelul populaţiei. În sfera turismului sînt angajate peste 6,5
mii de persoane sau cca 2,6% din totalul angajaţilor în municipiu. Totodată,
nivelul de pregătire a cadrelor din majoritatea structurilor turistice este
nesatisfăcător, iar numărul de turişti deserviţi anual în capitală este
insuficient pentru relansarea turismului, ceea ce poate duce la micşorarea
ofertei turistice naţionale şi la restrîngerea activităţii unor companii. În bugetul municipiului este virată taxa hotelieră, care în anul 2005 a constituit modesta cifră de 4,4 mln lei sau 0,45% din veniturile totale bugetare, precum şi de taxa balneară, ce este un venit instabil şi complicat de gestionat. Situaţia se explică prin gradul scăzut de exploatare a capacităţii de cazare, prin concurenţa neloială pe piaţa serviciilor de cazare din capitală, evaziunile fiscale. Acest fapt îndepărtează atenţia autorităţilor de la creşterea ramurii turistice, nu încurajează atragerea capitalurilor marilor reţele hoteliere. Deşi Consiliul Municipal a lansat iniţiative de a amenaja unele locaţii naţionale pentru turişti (parcul pentru copii „Trei iezi”, Muzeul satului, trasee turistice pietonale, zone mari de agrement în valea rîului Bîc, dezvoltarea zonei istorice), acestea nu au fost duse la bun sfîrşit din cauza lipsei de resurse, capacităţi profesionale ale autorităţilor publice şi dezinteresului investitorilor.
Pe fundalul lipsei unei strategii de dezvoltare a Chişinăului în destinaţie turistică regională, la nivel de ramură turismul municipal are foarte multe probleme nesoluţionate pînă în prezent:
Desigur că multitudinea
problemelor necesită o reevaluare complexă a politicilor implementate anterior
la nivel de municipiu şi crearea unui concept clar de dezvoltare a acestui
sector important, astfel încît, Chişinăul, să devină unul din cele mai vizitate
oraşe din sud-estul Europei. Maniera de
abordare a dezvoltării turismului şi agrementului: Infrastructură de
turism şi agrement capabilă să capteze interesele unui număr în creştere de
beneficiari (locuitori şi turişti), autorităţi motivate în dezvoltarea acestui
sector. Vom promova turismul ca
un „consumator” moderat de terenuri ce, de regulă, nu pot fi utilizate în alte
scopuri economice. Doar turismul exploatează în scopuri de afaceri
non-degradante spaţiile bogate în obiective de patrimoniu natural sau
cultural-istoric, care în prezent se află în stare de degradare. De aceea, ne
propunem să dezvoltăm turismul în zone cu resurse de patrimoniu sau de agrement,
iar o parte din fondurile acumulate să fie îndreptate pentru amenajarea
prioritară şi menţinerea obiectivelor de valoare naturală sau culturală. În plan
teritorial, în municipiu aceste zone trebuie dezvoltate la maximum 30 minute de
acces din casa fiecărui orăşean. Totodată, în suburbie turismul va fi susţinut
ca ramură ce diversifică economiile localităţilor şi menţin braţele de muncă
locale. La nivelul municipiului Chişinău vor fi întreprinse măsuri susţinute de reabilitare a infrastructurii de deservire a turiştilor, accesibilă fiecărui cetăţean, încurajarea afacerilor turistice şi protejarea patrimoniului deţinut de capitala Moldovei, pentru promovarea ei pe piaţa turistică europeană. Pe parcursul mandatului
vom promova trei programe de dezvoltare a turismului în municipiul Chişinău: 1. Reabilitarea infrastructurii de deservire a turiştilor, accesibilă şi fiecărui cetăţean 2. Încurajarea şi susţinerea afacerilor turistice 3. Protejarea
patrimoniului turistic natural şi cultural-istoric din capitala Moldovei Programe: 1. Reabilitarea infrastructurii de deservire a turiştilor, accesibilă fiecărui cetăţean În cadrul acestui
program vom implementa mai multe măsuri de redresare a bazei materiale din
turismul municipal, amplasată atît în Chişinău, cît şi în suburbii. Astfel vor
fi inventariate toate obiectele de interes turistic şi evaluată starea
infrastructurii de acces şi deservire a călătorilor din zonele turistice şi de
agrement. Analiza situaţiei reale va permite elaborarea unei strategii de
dezvoltare pe termen mediu a industriei turismului în municipiul Chişinău. Realizarea strategiei
de dezvoltare a turismului în municipiu se va efectua prin implicarea tuturor
actorilor existenţi sau potenţiali de pe piaţa turistică. Municipalitatea va
oferi agenţilor economici în primul an un plan concret de relansare a zonelor
turistice şi de promovare a lor pe piaţa regională. Fiecare structură turistică
din municipiu va fi încurajată să adopte propriul proiect de dezvoltare şi
diversificare a serviciilor prestate oaspeţilor capitalei sau locuitorilor.
Totodată se va purta un dialog constructiv cu managerii, pentru alinierea
dotărilor turistice la standardele europene de calitate. Municipalitatea se va
implica în proiecte publicitare a business-ului turistic, utilizînd
posibilităţile sale. Capitala Republicii
Moldova va fi conectată la traseele turistice internaţionale prin implementarea
unor măsuri de semnalizare turistică conformă cu cea a traseelor europene,
încurajarea accesului unui număr maximal de vizitatori spre toate obiectele de
patrimoniu, iar a antreprenorilor - pentru localizarea firmelor şi prestarea
serviciilor. Municipalitatea va susţine proiectele de dezvoltare a
infrastructurii turistice lîngă obiectivele de patrimoniu natural sau de
civilizaţie ce reprezintă cartea de vizită a capitalei. Această susţinere va fi
metodologică şi financiară la nivelul îmbunătăţirii accesului, racordării
reţelelor de comunicare, amenajării terenurilor publice, estetizarea atracţiilor
turistice. Autorităţile municipale vor amplasa panouri şi indicatoare spre
diferite puncte turistice, vor tipări hărţi turistice în limbi de circulaţie
internaţională. Indicatori de evaluare a impactului:
Rezultate:
2. Încurajarea afacerilor turistice Turismul generează un
potenţial real de completare a bugetului municipal. Businessul turistic
generează venituri pentru protejarea şi amenajarea patrimoniului naţional şi
local, de aceea el va fi susţinut pe teritoriul municipiului. Va fi edificată şi
dezvoltată o reţea de zone turistice, de agrement şi recreaţie, care va fi
coordonată de un Birou municipal de turism pentru o gestionare eficientă a
resurselor şi atragerea investiţiilor. Acest birou va fi responsabil de
dezvoltarea de noi capacităţi ale industriei turistice şi sporirii aportului ei
în bugetul municipal, precum şi de realizarea de programe de marketing ale
ofertei turistice municipale Chişinăul, în calitate
de centru cultural european, are nevoie de hoteluri moderne recunoscute de
turiştii străini, în special cei din Europa. În acest sens, vom încuraja
antreprenorii locali sau străini să dezvolte afaceri sub brandul corporaţiilor
hoteliere mari care au renume, standarde înalte de calitate, capacitate de a
motiva vizitele în Moldova a unui număr sporit de turişti, oameni de afaceri,
vacanţieri şi alţi oaspeţi. În acest caz antreprenorii vor avea un plan de
localizare a acestor afaceri, precum şi un proiect de facilităţi pentru
menţinerea lor la Chişinău şi în suburbii. Chişinăul trebuie şi
poate să devină o destinaţie turistică competitivă pe piaţa turistică regională
şi internaţională. Pentru aceasta sînt necesare măsuri de diversificare a
formelor de turism care pot fi dezvoltate într-o capitală europeană, de exemplu:
congrese - vinicol, balnear, sportiv, ecologic etc. Politica noastră va fi una
clară şi deschisă pentru fiecare antreprenor din ramura turistică municipală,
indiferent dacă investeşte cîteva mii sau milioane euro. Important este să
diversificăm oferta turistică şi să atragem cît mai mulţi turişti în municipiu. Indicatori de evaluare a impactului:
Rezultate:
3. Protejarea patrimoniului deţinut de capitală O capitală europeană
trebuie să aibă şi o imagine de carte de vizită a ţării. Acest lucru este
valabil şi pentru Chişinău care are cea mai mare colecţie de obiective turistice
(arhitectonice, culturale, naturale) din regiune, cîteva zeci de situri
arheologice în suburbii şi multe spaţii verzi. Însă, din cauza indiferenţei
autorităţilor publice locale, acest patrimoniu, lăsat cu grijă de generaţiile
înaintaşilor noştri, degradează sau este distrus. În ultimii ani fiecare a zecea
clădire istorică din Chişinău a fost demolată. Aceste acţiuni trebuie stopate,
iar legislaţia urmează a fi aplicată cu toată asprimea în fiecare caz. De aceea
vom asigura protejarea patrimoniul natural şi cultural-istoric şi vom monitoriza
situaţia fiecărui obiect. Antreprenorii vor vi încurajaţi să exploateze acest
potenţial în scopuri turistice non-degradante. O atenţie sporită va fi acordată
zonelor istorice în care nu vor fi admise proiecte ce vor duce la distrugerea
monumentelor. Chişinăul trebuie să
devină o destinaţie culturală pe harta regiunii prin iniţierea şi susţinerea
unor evenimente culturale, academice, sportive de importanţă naţională şi
internaţională. În acest caz vom participa la promovarea valorilor culturale
europene, îmbunătăţirea relaţiilor de vecinătate, schimb de experienţă,
dezvoltarea parteneriatelor etc. Pentru aceasta vor fi susţinute acţiunile de
consolidare a bazei materiale a instituţiilor de cultură, ştiinţă, sport şi
oferirea unor şanse talentelor din ţară în realizarea lor. O atenţie deosebită se
va acorda conservării şi promovării tradiţiilor naţionale şi locale în calitate
de fundament al dezvoltării relaţiilor interumane şi motivator pentru călătorii
în Moldova. Acest lucru va fi realizat inclusiv prin mediatizarea evenimentelor
tradiţionale în zonele istorice, turistice şi de agrement, astfel încît acestea
să fie cunoscute unui număr cît mai mare de oaspeţi ai Chişinăului. Indicatori de evaluare a impactului:
Rezultate:
|
